Vă prezentăm cea mai veche hartă din muzeu, realizată în anul 1525 de Lorenz Fries. Se numește ”Ungaria, Prusia, Rusia, Valachia și Polonia” și arată cum vedeți mai jos.

Vă invităm să o priviți și să încercați să vă orientați pe ea. Să ajungeți, de exemplu, pe orice rută credeți, din Polonia Minor în Rusia. De asemenea, aș vrea să găsiți un oraș din Valahia (Țara Românească). Haideți să privim și munții, cum vi se par? Ați găsit Carpații? Dar Dunărea? Complicat, nu-i așa? 🙂

Hărțile nu au fost dintotdeauna hărți de orientare. O bună parte din hărțile vechi sunt hărți de reprezentare, așa cum este cea de mai sus. Cei care făceau acest tip de hartă își doreau să pună pe un suport plan lumea pe care o cunosc și lumea pe care nu o cunosc. Astfel ne putem explica de ce nu găsim drumuri, de ce în Valahia nu sunt amintite așezări: pentru că aceste lucrări nu erau folosite pentru a ajunge din punctul A în punctul B și pentru că nu se cunoșteau date despre multe zone. Mai mult decât atât, în vremurile în care se făceau și utilizau hărți”antice”, zonele necunoscute erau lăsate albe și erau însoțite de un text simplu: Hic sunt leones/ Aici sunt lei – pentru a indica o zonă necartată, neexplorată.

Ce spuneți despre poziționarea regiunilor pe hartă? Cu Valahia menționată de două ori și plasată deasupra Transilvaniei? Nu este o greșeală, este vorba de orientare. Până prin secolul XVI hărțile erau ORIENT-ate spre…orient, adică spre est. Estul se afla în partea superioară a hărții, vestul în cea inferioară, nordul la stânga, iar sudul la dreapta. Cât despre menționarea dublă a Valahiei, ei bine, pentru multă vreme regiunile Moldovei și ale Valahiei (Țării Românești) erau confundate de europeni. În asemenea măsură încât, pe unele hărți, ele sunt numite exact așa: Valahia pe care unii o numesc Moldova și Moldova numită de unii Valahia.

Acest articol este un fragment dintr-o serie de articole de popularizare a Muzuelui Hărților, realizate la cererea Radio Guerrilla. Întregul articol îl găsiți aici, pe siteul Radio Guerrilla.

Fișă tehnică:

LORENZ FRIES – HARTA EUROPEI CENTRALE
Strasbourg, 1525
37 x 28,5 cm.
Provenienţă: ADRIAN NĂSTASE & DANIELA NĂSTASE
Nr. Inv : 299/ 8L591 938

Această gravură în lemn este una dintre cele mai valoroase piese ale colecţiei; tipic pentru începutul secolului al XVI-lea era inversarea punctelor cardinale, astfel că Valachia apărea la estul Transilvaniei. Planşa, cu toate inexactităţile sale, derivă din cea a lui Cusanus şi are meritul de a fi prezentat cele mai importante localităţi ale Transilvaniei/Septem Castra: Varado/Oradea; Brasco/Braşov, Sbigo/Sibiu şi Sabeso/Sebeş şi ale Banatului: Temesa/Timişoara.

Harta a fost inclusă în ediţia operelor lui Ptolemeu publicată de C. Trechsela.
Lorenz Friez cca. 1490-1531
Fizician, astrolog şi geograf din Colmar-Alsacia.
Studiază şi medicina activând la Strasbourg, probabil între anii 1519-1527. Construieşte numeroase instrumente geografice şi astronomice şi are meritul de a fi readus în actualitate metoda proiecţiei în lucrările cartografice iniţiată de un astronom andalusian. Prelucrează cea mai mare parte a hărţilor realizate de Martin Waldseemüller. Maestru al Xilogravurii colaborează cu geograful Peter Apian la realizarea lucrării Tipus Orbis Universalis bazată pe harta lumii din 1507, lucrare publicată la Viena în anul 1520.
De asemenea prelucrează opera geografului antichităţii Mela Pomponius şi o publică sub titlul De situ orbis la Basel 1522. Împreună cu tipograful J. Grüninger publică o ediţie nouă a geografiei lui Ptolemeu la Strasbourg în 1522.