Fie că e vorba de auto-izolare fie că se întâmplă să fie zile mai ploioase și friguroase, care ne obligă să petrecem mai mult timp în casă, cel mai la îndemână este să punem mâna pe o carte, sau pe un film, și să evadăm din casele și universurile noastre spre alte locuri, din alte timpuri și privite prin alți ochi. Vă propunem aici o selecție de titluri care pe noi, angajații și voluntarii Muzeului Hărților, ne-au mai distrat puțin în ultimele luni. Unele sunt cărți mai vechi, „alb-negru”, descoperite prin biblioteca bunicilor, unele sunt proaspete apariții color. Unele sunt mai lirice și literare, altele mai tehnice și științifice, însă ceea ce le leagă este tematica geografică și faptul că fac parte din universul interior al celor care lucrează, vizitează sau colaborează cu Muzeul Hărților din București.

Ana Blandiana – Cea mai frumoasă dintre lumile posibile

Editura Cartea Românească, 1978

Această carte „de eseuri”, publicată de Ana Blandiana în 1978, reunește o serie de experiențe și trăiri care alcătuiesc un jurnal de călătorie aparte. Citind-o, redescoperim faptul că cea mai frumoasă dintre lumile posibile se construiește în noi înșine, prin viața pe care o trăim și amintirile care ne rămân.

În această carte, nu este vorba de o singură destinație, ci de un traseu lung, cu zeci, sute de escale, care s-au petrecut cândva, demult, într-un timp nedefinit, și care sunt reunite de firul comun al amintirii. Prin pastile scurte de câte o pagină sau două, vizităm aceste memorii, plimbându-ne printr-un muzeu al destinului. Ca un fel de colecție de cadre Google Maps Street View surprinse acum 40 de ani, textul ne poartă printr-o călătorie între diverse puncte ale unei hărți unice, personale. Locurile care ne sunt înfățișate nu mai sunt definite prin latitudine sau longitudine, ci prin coordonatele unor senzații. “Aerul alb”, „Mirosul dovleacului copt”, „Cireșe și amintiri” se îmbină cu „Străzile din San Francisco”, „Comuna liberă din Montmartre” sau „Wax Museum”.

„Au fost călătorii de cîteva zile, cîteva săptămâni sau cîteva luni, călătorii fără somn și fără hiaturi, fără îndoieli și fără saturații, călătorii adînci ca niște magazii nesfîrșite de impresii, ca niște misterioase magazii a căror golire durează infinit mai mult decît umplerea lor. … Cu cît trece timpul litera mea continuă să povestească o poveste frumoasă pe care o ascult și eu cu uimire și cu invidie.” – Ana Blandiana

BBC – The Beauty of Maps

Această serie de mini documentare, realizată de BBC în 2010, oferă una dintre cele mai prietenoase introduceri în universul cartografiei. Gestionabilă ca volum de timp și de informații, seria este alcătuită din numai patru episoade care, pornind de la anumite hărți remarcabile, ne demonstrează de ce merită să privești o hartă, să lucrezi cu hărți și de ce nu, să cumperi hărți.

Seria ilustrează legătura puternică dintre hărți și contextul cultural al apariției lor. Astfel în episodul Mapping the Medieval Mind, limbajul grafic al hărții din Hereford este explicat prin prisma concepțiilor din Evul Mediu asupra spațiului și timpului. În schimb, episodul Cartoon Maps – Politics and Satire se axează pe dimensiunea politică a hărților și oferă instrumentele pentru a analiza critic discursul operelor cartografice. Tot din această serie veți afla detalii și despre cum erau colorate hărțile și despre problemele pe care le punea realizarea unei hărți de mari dimensiuni.

Dava Sobel – Longitudinea

Editura Nemira-Anticipația, 2015

Mulți dintre cei care trec pragul Muzeului Hărților sunt intrigați de instrumentele geografice expuse care le atrag imediat atenția și le stârnesc imaginația. Multe dintre acestea, precum teodolitul, sextantul sau chiar simpla busolă, sunt în mod direct legate de orientarea în spațiu. Mai puțini știu însă că pentru a ști cu precizie unde te afli, din punct de vedere spațial, este nevoie de un instrument care să măsoare cu precizie…. TIMPUL.

Până la invenția ceasului mecanic de mare precizie, longitudinea – adică poziția mai la Est sau mai la Vest față de un meridian de referință – nu putea fi determinată decât aproximativ și cu mare dificultate. Majoritatea ceasurilor existente, realizate pe bază de pendul, nu puteau fi utilizate pe mare, deoarece mișcarea valurilor le afecta funcționarea. Cartea Longitudinea este despre invenția cronometrului, în secolul al XVIII-lea, de ceasornicarul John Harrison.

“O poveste cu intrigi, dar și o poveste despre știință… O carte plină de delicatese pentru oricine e interesat de istorie, geografie, astronomie, navigație, știința ceasornicăriei și, nu în ultimul rând, de banala și eterna ambiție și lăcomie a omului.” – Philadephia Inquirer

Mai remarcăm și faptul că povestea cărții a început la un muzeu, și anume la Muzeul Maritim Național din Greenwich. Aici se află expus cronometrul lui Harrison, pe care autoarea îl consideră, pe bună dreptate, cel mai important ceas din istorie.

Tracks – 2013

Tracks este o adaptare cinematografică a cărții omonime, publicate în 1995 de Robyn Davidson. E adevărat că a trecut ceva timp de la lansare, însă acest film merită revăzut. Este un film despre străbaterea Deșertului Australian, dar mai ales despre întâlnirea omului cu el însuși care are loc în sălbăticie. Cu o imagine superbă și cu o actriță puternică în rolul principal (Mia Wasikowska), Tracks nu cuprinde multe replici, și tocmai de aceea stârnește un dialog interior intens și profund.

Zully Mustafa – Al treilea călător

Editura Cartea Daath, 2013

În această carte, este vorba despre călătoria autoarei pe Camino de Santiago, vechiul drum de pelerinaj care, încă din Evul Mediu, străbate partea de Nord a Spaniei. Ca și alte relatări despre Camino, cartea este o poveste de tip jurnal, despre ceea ce se vede și se simte. Drumul înseamnă o regăsire de sine și, totodata, o purificare, detoxifiere de oraș, de relații angoasante și de blocaje emoționale. Și, nu în ultimul rând, această călătorie implică un adevărat efort fizic, dat fiind că trebuie să străbați, pe jos, între 10 și 25 km pe zi.

În imagine aveți pașaportul “pelerinului” contemporan, pe care sunt marcate vizele fiecărui han unde călătorul innoptează pe traseu. Acest document stă totodată drept dovadă a parcurgerii călătoriei conform rutei oficiale.

Into the Wild – 2007

Regizat de Sean Penn și având la bază cartea lui Jon Krakauer, filmul ne spune povestea lui Christopher McCandless, un tînăr ce părăsește viața citadină pentru a trăi în sălbăticie. La vârsta de 22 de ani, acesta lasă în urmă familia și în aprilie 1992, pleacă în Alaska. Timp de 4 ani hălăduiește departe de civilizație. La câtva timp, trupul lui este găsit de un grup de vînători.

Into the Wild este un film sensibil, despre curaj și o altfel de asumare a libertății. Povestea ne face să reflectăm (din nou) la părțile bune și părțile rele ale societății, la relația dintre devenirea umană individuală și integrarea omului în această societate.

History of the World Map by Map 

DK Publishing, 2018

Vom încheia cu o carte care pune în lumină capacitatea hărților de a ilustra idei complexe. Datorită limbajului grafic extrem de convenționalizat, harta ajută la transpunerea vizuală a conceptelor și facilitează înțelerea fenomenelor istorice. Realizată în stilul clasic al editurii britanice Dorling Kindersley, lucrarea este o combinație optimă de documentare solidă și ilustrații grăitoare.

Sperăm să vă placă! Așteptăm impresiile și sugestiile voastre pe pagina noastră de Facebook sau pe adresa comunicare@muzeulhartilor.ro

Mulțumim pentru contribuția la acest articol domnișoarei Lucia Georgescu, absolvent al Masteratului ICPA al Facultății de Istorie din București și voluntar al Muzeului Național al Hărților și Cărții Vechi.