Roman Imperii Imago

Introducere

Abraham Ortel, cunoscut sub numele de Ortelius, s-a născut la Anvers în secolul al XVI-lea. El a studiat greaca, latina și matematica, lucrând apoi ca librar și „pictor de carte”. Călătorind foarte mult, în special la târgurile de cărți, afacerea sa a înflorit și datorită contactelor sale cu savanți din multe țări.

În 1560, în timpul călătoriei sale alături de Gerard Mercator la Trier, Lorraine și Poitiers, începe să se gândească la o carieră de geograf științific. Un punct de cotitură în cariera sa, a fost anul 1564 în care a publicat o hartă a lumii în opt file, din care se cunoaște doar un singur exemplar: ulterior el va realiza şi alte hărți individuale. La sugestia unui prieten, el colectează o serie de hărţi gravate, formând un set de cărți care a fost publicat pentru prima dată în 1570 sub titlul de Theatrum Orbis Terrarum (Atlasul Lumii). Deși Lafreri și alți cartografi italieni au publicat colecții de hărți „moderne” în formă de atlas în anii anteriori, Theatrum a fost prima colecție sistematică de hărți dimensionate uniform și, prin urmare, poate fi numit primul atlas, deși acest termen a fost folosit douăzeci de ani mai târziu de Mercator.

În 1573, Ortelius a publicat șaptesprezece hărți suplimentare sub titlul Additamentum Theatri Orbis Terrarum. În 1575 a fost numit geograf al regelui Spaniei, Philip al II-lea, la recomandarea lui Arias Montanus. În 1578 a pus bazele unui tratament critic al geografiei antice cu Synonymia Geographica (emisă de presa Plantin de la Anvers și republicată ca Thesaurus Geographicus în 1596). În 1584 el a publicat Nomenclatorul Ptolemaicus, un Parergon (o serie de hărți care ilustrează istoria veche, sacră și seculară.) În ultima parte a vieţii a contribuit și la tipărirea ediției din 1598 a Tabulei Peutinger.

Theatrum, cu cele mai multe hărți gravate elegant de Frans Hogenberg, a fost un succes imediat și a apărut în numeroase ediții în diferite limbi. Ultima ediție a atlasului a apărut în 1612. Spre deosebire de mulți dintre contemporanii săi, Ortelius a notat sursele din care a preluat informațiile. În plus, față de hărțile moderne ale atlasului său principal, Ortelius însuși a compilat o serie de hărți istorice cunoscute sub numele de Parergon Theatri, care au apărut din 1579, uneori ca o publicație separată alteori încorporată în Theatrum.

Despre harta Roman Imperii Imago

Este realizată în stilul Şcolii Flamande, executată pe hîrtie, prin procedeul gravurii în aramă. Prezintă intervenţii policrome în acuarelă.

Harta cuprinde patru cartuşe ornamentate cu motive vegetale şi florale, mascaroni, putti etc. În cartuşul din stânga sus se află portretul zeiţei Minerva, înconjurată de inscripţia „ROMA TUUM NOMEN TERRIS FATALE REGENDIS” iar în cel din dreapta, portretul lui Romulus bătrân, înconjurat de inscripţia „ROMULO URBIS AETERNAE CONDITORI”. În cel din mijloc este prezentat titlul, în dreapta căruia este dat un citat din Vitruvius, un laudatio imperiului şi poporului roman.

În dreapta jos, într-un tabel deasupra căruia se află lupoaica, este prezentată o genealogie a conducătorilor Romei până la Tarquinius Superbus. În stânga jos, în chenar, puteţi citi un text despre originea şi istoria Imperiului Roman.

Mai jos am să redau cîteva detalii despre împăraţii prezenti în genealogia din cartuşul amintit, dar nu înainte de a preciza faptul că această genealogie este cea cuprinsă în intervalul Regatului Roman  753 B.C.E. – 509 C.E.

 

Romulus – Romulus și Remus (n. 771 B.C.E. – 5 iulie 717 B.C.E., Romulus; n. 771 B.C.E. – d. 21 aprilie 753 B.C.E., Remus), fondatorii tradiționali ai Romei, au apărut în mitologia romană drept cei doi fii ai preotesei Rhea Silvia, avându-l ca tată pe zeul războiului, Marte. Conform legendei redate de către Plutarh și Livius, Romulus a fost primul Rege al Romei.

Numa Pompilius – (n. 753 B.C.E. – d. 673 B.C.E., rege al Romei: 715 B.C.E. – 673 B.C.E.) După strania și misterioasa moarte a lui Romulus, domnia a căzut în mâinile lui Numa Pompilius. Lăudat pentru înțelepciunea sa naturală, domnia lui Numa Pompilius a fost marcată de pace și prosperitate. La numirea sa ca rege, fiind sabin la naștere, el a mărit Senatul pentru a include 100 de nobili sabini care veniseră la Roma în timpul domniei lui Romulus. Acești oameni erau numiți, de asemenea, patricieni, în timp ce descendenții lor aveau să devină elita Republicii.

Tullus Hostilius a fost al treilea rege al Romei regale, în perioada 673-642 î.Hr. Atribute razboinice ale regelui: Tullus a purtat război împotriva cetăților Alba Longa, Fidenae și Veii, oferind astfel Romei teritoriu și puteri și mai mari. În timpul domniei lui Tullus, orașul Alba Longa a fost complet distrus, iar Tullus a înrobit populația, trimițând-o apoi înapoi la Roma. Tullus dorea război atât de mult încât a mai purtat unul împotriva sabinilor. Odată cu venirea domniei lui Tullus, romanii și-au pierdut dorința pentru pace. Tullus a purtat atât de multe războaie încât a neglijat complet venerarea zeilor. Legenda spune că din această cauză o ciumă a infectat orașul, Tullus însuși, aflându-se printre cei infectați. Când acesta a implorat pentru ajutorul lui Jupiter, Jupiter i-a răspuns cu un fulger, ce l-a ars pe rege și i-a transformat casa în cenușă.

Ancus Marcius (642-617 B.C.E.) a fost al IV-lea rege, din cei șapte regi legendari ai Romei, a fost un pacifist şi un religios. A construit un apeduct, Aqua Marcia și a construit prima închisoare romană pe colina Capitoliului. De asemenea a construit şi primul pod peste Tibru şi a fondat portul Romei – Ostia, la Marea Tireniană.

Lucius Tarquinius Priscus, de asemenea numit Tarquin cel Bătrân sau Tarquin I, a fost al cincilea rege legendar al Romei din 616 B.C.E. până în579 B.C.E. Tradiția îl considera pe Tarquinius Priscus fiul lui Demaratus, nobil descendent al familiei Bachiazilor din Corint, care se mutase în Etruria, la Tarquinia. Intrat în grațiile lui Ancus Martius și ale poporului roman, a fost ales de locuitori ca succesor al lui Ancus.

Servius Tullius a fost regele Romei între anii 578 B.C.E.-534 B.C.E. El este considerat înfăptuitorul unor reforme importante: legendele spun că el ar fi construit un sanctuar pe colina Aventin și se crede că tot el a construit un zid în jurul orașului. Însă una dintre importantele sale reforme a fost împărțirea locuitorilor Romei, fie plebeai, fie patricieni, în 6 categorii censitare având la bază centuria. Roma era împărțită în 193 de centurii care formau ,,comitia centuriata”. O altă reformă extrem de importantă a fost împărțirea orașului în 4 triburi orășenești și 26 de triburi rurale, față de 3 triburi ca înainte.

Lucius Tarquinius Superbus – (n. secolul al VI-lea B.C.E., Roma, Italia – d. 495 B.C.E., Cumae, Italia) Al șaptelea și ultimul rege al Regatului Romei a fost Tarquinius Superbus. Ajuns pe tron printr-un asasinat, şi s-a sprijinit exclusiv pe forța armelor. După înlăturarea lui Tarquinius, Senatul a votat ca niciodată să nu mai fie permisă domnia unui rege și a reformat Roma într-un guvern republican în 509 î.Hr.

articol realizat de Lucia Georgescu, voluntar MNHCV