Nu dorim să vă prezentăm o lecție de literatură universală în care să vorbim despre rolul călătoriei în viața personajului principal; nu am termina curând. În plus, nici nu avem competența pentru așa ceva. În schimb, dorim să vă sugerăm câteva romane care au în ele hărți, reale sau utopice, romane citite de noi, cei de la Muzeul Hărților, și de prieteni ai muzeului. În aceste cărți, hărțile nu au un caracter didactic ci ilustrativ, sunt realizate pentru înțelegerea mai bună a narațiunii, dar și pentru a crea, în unele cazuri, legături între real și utopic. Sperăm să vă inspire!

Doina Ruști și cărțile sale

Doina Ruști este o scriitoare contemporană care trăiește în București și scrie despre acest oraș. Dar nu despre orice București, ci despre Bucureștiul fanariot, un oraș al aromelor, mirosurilor, al vrăjilor și al magiei, al misterelor, al lumii pestrițe, colorate în toate felurile, un București miraj pentru unii și spaimă pentru alții. Cărțile ei, cel puțin Mâța Vinerii și Manuscrisul fanariot – citite de noi și, deci, recomandate, se deschid cu câte o hartă. Sunt hărți ale unui București imaginar, cu care ne vom întâlni în paginile cărții, dar care totuși au elemente reale. De exemplu biserica Stavropoleos, strada Lipscani, Curtea Veche etc sunt figurate în aceste hărți.

Dacă doriți întâlnirea cu o lume magică, plină de viață, cu un București de acum mai bine de 200 de ani, dacă doriți să descoperiți rețete culinare utilizate cândva la curțile domnilor fanarioți, cărțile doamnei Doina Ruști sunt cele cu care trebuie să începeți. Încheiem prin a aminti și ultima carte a autoarei, ”Homeric”, în care apare o hartă a Bucureștiului mai amplă și mult mai detaliată decât cele realizate pentru cărțile anterioare.

Mâța Vinerii, 2017, editura Polirom

  • Istorie și vrăjitorie în Bucureștiul fanariot. 1798 – anul în care s-au amestecat bonapartiștii și pazvangiii, iar în București a apărut din senin Mâța Vinerii.

Manuscrisul fanariot, 2015, editura Polirom

  • Anul 1790: iubire, sclavi, fanarioți și boieri valahi.

Homeric, 2019, editura Polirom

  • O pădure cu stafii și ierburi vrăjite. O ființă stranie.

 

Geraldine Brooks – Poporul cărții

O incursiune în istoria cărții și istoria lumii, din Spania secolului XV până în Sarajevo-ul anilor ‘90, o poveste despre istoria unei cărți sacre, despre restaurarea acesteia și, nu în ultimul rând, mai multe povești de dragoste, toate învârtindu-se în jurul Haggadhei de la Sarajevo.

Este o carte densă, care vă va fascina, mai ales dacă sunteți interesați de istorie (recentă și nu numai) și de procesele de restaurare a cărților vechi. Harta acestei cărți se află la început, și este o hartă a Europei, pe care este punctat traseul cărții sfinte de-a lungul timpului.

Geraldine Brooks, Poporul cărții, 2017, editura Polirom

Poporul cărții povestește periplul unui vechi manuscris cu anluminuri, care a supraviețuit de-a lungul câtorva secole de exil, epurări și războaie grație devotamentului și sacrificiului unor oameni de toate confesiunile – evrei, musulmani și crestini. O fericită împletire de fapte reale și de ficțiune duce cartea, din mâinile Hannei Heath, restauratoare contemporană de manuscrise medievale, înapoi în timp, la creatorul anluminurilor. Putem urmări astfel parcursul ei din Sevilla anului 1480 în bagajul evreilor expulzați din Spania în 1492, apoi în mâinile inchizitorului Veneției, care a salvat-o în 1609, în ale celui care i-a refăcut legăturile în Viena anului 1894 și asistăm la dispariția ei în perioada ocupației naziste din Sarajevo și la reapariția în același oraș, brăzdat acum de cicatricele conflictelor interetnice. (sursa: www.librarie.net)

J.R.R. Tolkien – trilogia Stăpânul Inelelor

Ei bine, credem că această carte nu mai are nevoie de nicio introducere sau de prezentare. S-au făcut filme, au fost cele mai bine vândute cărți timp de mulți ani.

Dacă încă nu le-ați citit, dar sunteți amatori de cărți din genul fantasy, acum este momentul… Hărțile prezente sunt ale unei lumi utopice, cea în care se petrece acțiunea (nu, nu sunt ale Noii Zeelande, țara în care s-au filmat cele trei filme după această carte…). Iar pentru cei care au văzut doar filmul și nu au citit cartea, nu uitați că, mereu, cartea bate filmul, și apucați-vă de citit (și comparat, eventual).

J.R.R. Tolkien – Stăpânul inelelor, vol 1, 2, 3, 2003, editura RAO

Următoarele cărți cu hărți au fost recomandate de cititoare împătimite și prietene ale muzeului: Tensi, Sanda, Maria, Cristina și Nora, cărora le mulțumim:

Simona Antonescu – Hanul lui Manuc, 2017, editura Polirom

Al treilea roman al Simonei Antonescu ne poartă cu două veacuri în urmă, în Principatele Române. De data aceasta, remitizarea istoriei nu doar însufleţeşte destine individuale, ci dă viaţă şi tensiune unor evenimente cruciale de mult arhivate. Această călătorie de şase ani în perioada războiului ruso-turc, terminat cu pierderea Basarabiei, este o autentică evadare în trecut.
Pe moşiile Ţării Româneşti, grînarul marilor imperii, sau în bătălii pe mare şi pe uscat, pe uliţele tîrgului Bucureştilor, traversate de picioare desculţe şi taine de palat, sau la Constantinopole, în serai şi catacombe, printre intrigi şi capete tăiate, istoria îşi urmează cursul.
Romanul Hanul lui Manuc se situează sub aceeaşi inscripţie heraldică: Dacă nu revezi trecutul, nu vezi prezentul şi nu prevezi viitorul. (sursa www.polirom.ro)

Ioana Pârvulescu – Viitorul începe luni, 2012, editura Humanitas

”Toată lumea pare vinovată şi toţi au ceva de ascuns. Iar dragostea, oarbă şi imprudentă, nu ajută prea mult la limpezirea lucrurilor. Conu Costache, un poliţist elegant, pasionat de ceea ce face, trebuie să dea rapid de urma adevăraţilor răufăcători. Marile ziare rivale, Universul şi Adevĕrul, sunt implicate, fiecare în alt fel, în ceea ce se pune la cale.Personajele principale din Viaţa începe vineri sunt prinse în noi întâmplări: escrocherii, politică, dezordine şi poveşti de dragoste care nu exclud escrocheria, politica şi dezordinea. Le leagă un singur lucru: obsesia pentru viitor. Fiindcă, dacă aşezi în altă ordine cifrele secolului XIX, dai, cu totul pe neaşteptate, de secolul XXI.Într-o singură săptămână, începând de luni, 23 februarie, şi până duminică, 1 martie, Capitala e zguduită de o mulţime de evenimente. Şi totul porneşte de la o conferinţă ştiinţifică ţinută la Ateneu de un doctor tânăr şi ambiţios.” (sursa www.humanitas.ro)

Răzvan Rădulescu – Teodosie cel Mic, 2006, editura Polirom

”Romanul Teodosie cel Mic este unul impresionant din multe puncte de vedere, de la ineditul poveștii la gama largă de procedee narative folosite de autor. Scrisă cu un rafinament stilistic deosebit, cartea lui Răzvan Radulescu contribuie din plin la substanța peisajului literar românesc contemporan.” (sursa www.cartea.ro)

Harta prezentată în carte ”este o prezenţă binevenită şi normală având în vedere subiectul şi locurile de acţiune ale romanului, detaliind cu atenţie lumea radiografiată în roman.” (sursa acestui citat și mai multe informații despre subiectul cărții, aici)

 

Olga Tokarczuk – Rătăcitorii, 2013, editura ART

„Rătăcitorii este un cabinet de curiozităţi literare, un amestec de povestiri, mărturii, poveşti orientale, anecdote, consideraţii morale şi filosofice, ţesute într-un ansamblu în care toate se leagă. De-a lungul paginilor, vizităm aeroporturi, săli de aşteptare, camere de hotel, muzee. Apar teme ce depăşesc motivul iniţial al călătoriei. Este vizibil în special gustul autoarei pentru monstruozităţi anatomice şi colecţii de organe anormale. Avem de-a face cu o operă originală, cu o lectură în acelaşi timp uşoară şi profundă, cu o scriitură erudită, dar neostentativă, care ne face să ne gândim la faptul că până şi cei mai înrăiţi sedentari, până şi cititorii cei mai dependenţi de fotoliul lor nu sunt altceva decât nişte călători în trecere pe pământ.” Le Magazine Littéraire (sursa www.editura-art.ro)

Ihsan Oktay Anar – Atlasul continentelor încețoșate, 2009, editura LEDA

”Cartea lui Ihsan Oktay Anar propune cititorului o lume fabuloasă, la granița dintre real și fantastic, cu personaje pitorești, desprinse din medii dintre cele mai diverse, și animate de țeluri adeseori surprinzătoare. La fel de fabulos este și Istanbulul lui Ihsan Oktay Anar – un oraș cu repere istorice amăgitoare, în care reveria se împletește cu legenda, iar realitatea cu ficțiunea, în care se țes intrigi și se visează intens. Un oraș al lumii, din care se pleacă și în care se revine cu naturalețe, un oraș cosmopolit, deschis explorării și cunoașterii, un oraș cu fațete și valențe multiple, în care coexista destine și identități aparte.” (sursa www.libris.ro)

John Green – Orașe de hârtie, 2014, editura Trei

Un scriitor cunoscut între adolescenți, așadar o carte pentru prietenii noștri mai tineri.

”Lumea se răstoarnă cu doar câteva săptămâni înainte de terminarea liceului: Margo reapare în viața lui Quentin. În toiul nopții, îmbrăcată în costum de ninja, gata pentru o nouă aventură. Extravagantă, frumoasă, imprevizibilă și independentă, Margo l-a fascinat dintotdeauna pe Quentin. Îndrăgostit iremediabil de ea, o urmează orbește, încântat să ia parte la planurile jucăușe și vindicative ale ingenioasei Margo. Numai că fata dispare iar. De data aceasta definitiv. Margo, fata visurilor care a fost întotdeauna o enigmă, acum devine un mister. Pentru Quentin. Care nu mai găsește nimic altceva decât indicii… lăsate de ea pentru el. De aceea, decide să le urmeze.” (sursa www.edituratrei.ro)

Arturo Perez Reverte – Harta sferică, 2005, editura Polirom

”Pornind de la licitarea unui vechi și prețios Atlas nautic, acțiunea romanului îi are în centru pe un marinar eșuat pe uscat, o frumoasă cercetătoare de la Muzeul Marinei și un lup de mare, un „pirat” ultramodern specializat în căutarea comorilor înghițite de ape. Cu o minunată pendulare între trecut și prezent, romanul trimite la perioada istorică a supremației flotei spaniole. Cititorul este purtat din Peninsula Iberică în America, din speluncile marinărești la Curtea regilor Spaniei, din corăbiile secolului al XVIII-lea în marile nave moderne, întâlnind în această aventură marinari, corsari, miniștri, aventurieri.” (www.librariabucuresti.com)

În încheiere vă invităm și pe voi, dragi prieteni, să faceți recomandările voastre de cărți…cu hărți. Așteptăm să ne scrieți recomandările voastre fie în secțiunea de comentarii de pe pagina noastră de Facebook, fie pe adresa comunicare@muzeulhartilor.ro .

Cu drag,

Echipa MNHCV