„Un muzeu este o instituție permanentă, non-profit, în slujba societății, care cercetează, colectează, conservă, interpretează și expune patrimoniul material și imaterial. Deschise publicului, accesibile și incluzive, muzeele promovează diversitatea și sustenabilitatea. Acestea funcționează și comunică în mod etic, profesional și cu participarea comunităților, oferind experiențe variate pentru educație, distracție, reflecție și împărtășire de cunoștințe.”
Această nouă definiție a muzeului, propusă de ICOM (Consiliul Internațional al Muzeelor) ne arată cum a evoluat acest spațiu și cum este el perceput de către profesioniștii din întreaga lume. Deși protejarea patrimoniului rămâne o preocupare constantă, muzeul trebuie să fie în egală măsură, incluziv, accesibil, sustenabil și să ofere experiențe variate pentru educație, relaxare și diseminare. Digitalizarea este în mare măsură o soluție pentru toate aceste deziderate pe care muzeul își propune să și le asume.
În decursul ultimilor ani, profesioniștii din domeniul muzeal au început să conștientizeze importanța utilizării tehnologiei. Fie că ne referim la îmbunătățiri de ordin practic sau la comunicarea din mediul online, imaginea muzeului tradițional, de simplu păstrător al patrimoniului, s-a schimbat și a devenit mai variată. În acest nou context, utilizarea tehnologiei și a digitalizării au devenit tot mai importante, iar transformarea digitală a luat multe forme. De exemplu, ea poate permite vizitatorilor să-și folosească telefoanele în timp ce privesc exponatele, poate accesibiliza colecția muzeului și o poate transmite mai departe publicului larg și specialiștilor, sau poate promova imaginea muzeului pe canalele social media.
Pentru a înțelege mai bine termenii, ar trebui să diferențiem nuanțele dintre digitizare și digitalizare. Cele două sunt procese complementare, dar în esență diferă. Digitizarea presupune scanare, adică transformarea bunului cultural în format digital. Digitalizarea este un proces mai amplu în care, după ce obiectul a fost digitizat i se adaugă metadate, cum ar fi numele unei hărți, autorul ei, anul de proveniență, de regulă informațiile care apar în fișa analitică din inventarul muzeelor. Digitalizarea folosește în mod practic digitizarea, dar presupune și munca de a crea noi idei și strategii pentru utilizarea cât mai eficientă a acestor produse, obținute cu aceste unelte. O hartă scanată poate da naștere unei aplicații, unui tur virtual și cercetărilor conexe produse de accesibilizarea ei.
La Muzeul Hărților, printre cele mai importante preocupări ale noastre au fost să dezvoltăm proiecte de educație muzeală și să deschidem noi perspective publicului, începând de la cei mai tineri vizitatori și până la cei mai vârstnici. Pe măsură ce atenția noastră a fost tot mai diversificată și mai specifică, am devenit mai preocupați de noile tehnologii și opțiuni pentru a face patrimoniul mai interesant și mai accesibil pentru aproape toate tipurile de public, inclusiv pentru persoanele cu dizabilități.
Astfel, în spațiul muzeului s-au dezvoltat mai multe proiecte de digitalizare, printre care menționăm o serie de animații AR realizate de studenții de la UNATC și legate de hărțile expuse. Scanate cu telefonul, prin aplicația Artivive, imaginile prind viață pentru câteva secunde.
De asemenea, s-a dezvoltat și aplicaţia pentru mobil Muzeul Hărţilor – Lumea pe hartă. Aceasta prezintă informaţii despre cartografi celebri, hărţi valoroase şi poate acompania şi ghida vizita în muzeu.
Acestor inițiative li se va adăuga din toamnă și proiectul „Hands on the map!” @ Maps Museum care face parte din programul DOORS ͒ . Dezvoltarea unei aplicații educaționale care să aducă împreună curricula școlară și patrimoniul muzeal a fost răspunsul nostru la problemele complexe cu care se confruntă frecvent educația. Am dorit să venim în întâmpinarea publicului tânăr, cel mai puțin prezent în muzeu. Și să îl atragem oferindu-i informații utile pentru câteva dintre materiile de studiu, folosind tehnologia și posibilitățile pe care ea le oferă.
Prin proiectul „Hands on the map!” @ Maps Museum, am creat o aplicație mobilă pe care copiii între 10 și 14 ani o vor putea utiliza pe tablete sau pe propriile telefoane mobile. Utilizând această aplicație ei o vor cunoaște pe Nova și vor explora muzeul alături de ea. Nova este o fetiță de vârsta lor, dar care vine din viitor, pasionată de hărți și extrem de curioasă. Ea îi va purta pe tinerii vizitatori prin muzeu, într-un ritm alert și interactiv. În felul acesta, încercăm să realizăm o legătură între educația formală și cea non-formală/muzeală, promovând colecția muzeului și utilizând simultan elementele curriculei școlare. Aplicația folosește tehnologia AR și gamificarea pentru a face istoria, geografia și colecția muzeului, mai interesante.
Conservarea și diseminarea patrimoniului în mediul digital
Toate obiectele dintr-un muzeu au nevoie să fie protejate și păstrate în condiții speciale de temperatură și microclimat. Digitalizarea nu doar că păstrează patrimoniul pentru generațiile viitoare, dar îl face și mai accesibil pentru publicul larg. O imagine digitalizată îi permite unui cercetător să examineze o hartă și să observe detalii care nu îi erau accesibile decât dacă aceasta era scoasă din ramă, întinsă pe o masă, manipulată cu mănuși și privită printr-o lupă. De asemenea, metadatele ce acompaniază lucrarea oferă acestuia informații prețioase, ce țin de autor, datare etc. O hartă, odată scanată la rezoluție mare poate fi trimisă simultan mai multor oameni, o hartă care este și digitalizată oferă în plus, pe lângă scan, și metadatele, în timp ce bunul cultural rămâne în continuare în siguranță pe peretele muzeului sau în depozit.
Cum să facem vizitarea muzeului o experiență mai plăcută?
Un reproș des auzit în ultimii ani în cazul muzeelor este lipsa atractivității în general și a interactivității în special. Astfel, este util să reflectăm la relevanța pe care muzeele o au azi pentru public și la modalitățile în care le putem face relevante pentru acesta.
Nina Simon spune că „Relevanța este cheia care deschide interesul” (în original Relevance is a key that unlocks meaning) și vorbește despre relevanța muzeelor, ca fiind compusă din două condiții ce trebuie îndeplinite simultan. Pe de o parte, muzeul trebuie să ofere un efect cognitiv pozitiv, să îi facă pe vizitatori să ajungă la noi conținuturi, pe de alta efortul depus pentru obținerea noilor informații trebuie să fie cât mai mic: Cu cât efortul este mai mic, cu atât relevanța este mai mare. (Simon, 2016).
Aici, în această paradigmă, intervine rolul tehnologiei și, respectiv, al digitalizării. Tehnologia vine în ajutorul muzeului pentru a oferi vizitatorilor săi o experiență mai bună și mai interactivă, o experiență în care cu un efort minim se pot obține multe informații interesante, făcând deci muzeul relevant pentru vizitatorul său. Un filmuleț în care ni se explică istoria unui obiect sau o instalație multimedia ne ajută să vedem lucrurile într-un context mai amplu și să ne imaginăm istoria mai concret. De la realitatea virtuală (VR) și augmentată (AR), până la aplicații mobile, vizitatorii pot explora și înțelege mai bine expozițiile și colecțiile.
Aceste tehnologii permit vizitatorilor să interacționeze cu obiectele expuse în moduri inovatoare, să descopere poveștile din spatele acestora și să-și personalizeze experiența.
Digitalizarea și educația muzeală
Digitalizarea este o metodă de a transmite rapid și clar informația către un public cât mai numeros. Posibilitatea de a vedea detalii și a le analiza fără să manipulezi obiectele de patrimoniu și să le expui la un stres suplimentar este favorabilă tuturor: cei direct interesați pot studia din confortul propriei case, iar patrimoniul nu mai este supus riscurilor care intervin în timpul manipulărilor și care cauzează cel mai adesea accidente nedorite.
Uniunea Europeană vorbește deja despre concepte precum patrimoniul cultural digital (digital cultural heritage) și numeroase eforturi se îndreaptă în direcția conservării bunurilor culturale în diferite formate digitale.
Tehnologia ne deschide o ușă către posibilități infinite. Un bun cultural poate fi mult mai bine pus în valoare și orice subiect poate fi abordat în acest sens. O simplă scanare cu telefonul ne poate arăta etapele care au dus la realizarea unei hărți. Ne pot marca traseul pe hartă al unui navigator. Lucrările pot prinde viață, iar imaginația ne este pusă la treabă.
Deși ne dorim ca generațiile viitoare să parcurgă cărțile care ne-au marcat copilăria și să vadă lumea din perspectiva noastră, este firesc ca acest lucru să întâmpine opoziție. Dacă venim în întâmpinarea lor și transmitem mesajul nostru printr-o aplicație digitală și nu printr-o broșură clasică, publicul tânăr se va simți mai atras de această metodă și va fi mai dornic să învețe în aceste condiții. De multe ori suntem atât de concentrați pe mesajul nostru încât pierdem din vedere că el poate să fie mai clar perceput, doar dacă schimbăm canalul prin care îl transmitem.
O comunitate internațională
Din păcate muzeele nu se răspândesc la nivel global cu viteza lanțurilor de fast-food. Prezența lor unică și patrimoniul lor inestimabil aduce valoare orașelor și țărilor în care se află și sunt adesea motive pentru care ne alegem destinații de călătorie. Din păcate, în timp și spațiu nu putem vizita toate muzeele care ne atrag și nu putem vedea toate exponatele care ne interesează. Însă tehnologia scurtează distanțele și ne putem atinge obiectivele mai rapid; să găsim informația care ne interesează și ne ajută. În acest fel putem vizita colecțiile digitale, prezentate și explicate pe site-urile muzeelor, cu imagini calitative și texte însoțitoare. De multe ori aceste detalii concentrate pe fiecare exponat în parte nu se pot oferi nici la fața locului, atunci când vizităm un muzeu. Această abordare ne permite să accesăm colecții din alte țări și vizitatorilor internaționali să treacă pragul colecțiilor noastre virtuale.
Digitalizarea poate să fie un aliat important atunci când ne dorim o nouă față a muzeelor. Muzeul Hărților a căutat și caută noi modalități de atragere a publicului larg și de creștere a relevanței pe care îl are pentru comunitate și pentru oamenii care îi trec pragul. Cu Nova de partea noastră, un tur prin muzeu va căpăta o dimensiune nouă și mai interactivă.
Mai multe detalii despre colecția Muzeului Hărților regăsiți și aici.
͒ Proiectul DOORS, dedicat digitalizării muzeelor mici și mijlocii, a fost inițiat și implementat în perioada octombrie 2021 – septembrie 2023 de un consorțiu format din Ars Electronica, MUSEUM BOOSTER și ECSITE și finanțat prin programul Horizon 2020 - Research and Innovation Funding Programme al Uniunii Europene, contractul cu numărul 101036071.
BIBLIOGRAFIE:
(Simon, 2016) – Nina, Simon, The Art of Relevance, ed. Museum 2.0, Santa Cruz, SUA, pp. 25-30
https://icom.museum/en/resources/standards-guidelines/museum-definition/
https://digital-strategy.ec.europa.eu/en/policies/cultural-heritage
https://knowledge.insead.edu/strategy/digital-transformation-museums
Autori: Ioana Marinescu, Cristina Toma
Credite foto: Image by Mehedi Hassan from Pixabay
Lasă un răspuns